Stilouri si ganduri

Cam in toate topurile mele care imi includ cartile favorite apare cel putin o carte de-a lui Murakami. M-am gandit sa scriu aceasta postare pentru a explica de ce imi place atat de mult si pentru a-i promova cartile avand in vedere ca munca lui inseamna mult pentru mine. De ce imi place Murakami? 1.Imi place pentru ca ma destinde. Cand citesc o carte de el ma simt de parca as fi intr-o camera luxoasa cu un bar, lumini difuze, muzica jazz si ferestre mari. Pot privi peisajul urban in fata mea: toate luminile orasului se aprind pe rand si incet incet acesta se trezeste la viata. Oamenii dorm in timpul zilei iar cand apune si ultima raza de soare isi amintesc ca trebuie sa traiasca. Se duc la supermarket sa isi faca provizii, se duc la restaurant sa manance cina pe care nu aveau chef sa o pregateasca, se culca cu iubitele/iubitii, sotiile/sotii, amantele/amantii, fumeaza tigari tari si inainte sa adoarma citesc o carte buna. Cel putin asta fac personajele lui Murakami. Cu toate ca tr...

Am gasit recent articolul  asta  pe Buzzfeed si am decis sa il folosesc ca o provocare. In fiecare zi voi da click pe un patratel si voi scrie ce mi se va cere, mi se pare un mod foarte bun de a-ti creste imaginatia si abilitatea de a scrie spontan. Asadar... You got: 23 Recall an event you missed but really wanted to go to and what you think would have happened. Imi amintesc si acum seara aceea de toamna: soarele palid incepea din ce in mai mult sa coboare, impartasind zeci de raze trandafirii in jur, aerul era cald si vantul batea din cand in cand linistit, parca asigurandu-ma ca nimic nu va perturba linistea acelui moment. Eu stateam in camera mea cautand tot timpul ceva nou care sa-mi ocupe mintea. Geamul era larg deschis si auzeam de afara vocile pe diferite tonalitati ce isi impartaseau vestile mondene. Am dat din website in website de unul despre mitologie si mi-am reamintit cu placere miturile deja studiate: capturarea zeitei Soarelui la japonezi, cantarirea...

Ma dor degetele de la mana stanga de atata drum ce inca il parcurg batand cu ele in masa, sperand ca-mi va deschide o poarta prin care sa ma scurg Ma doare verdele ce e asa departe risipit printre munti si abisuri straine ce danseaza pe plaiuri cu ceata, acoperind cu bratele o lume ce nimanui nu apartine Mi-e dor locurile in care am mers fara sa merg vreodat` cu-adevarat de ochii ce mi-au spus povesti indepartate, uitate de demult Mi-e dor de cuvantul cel rostit ce s-a pierdut in nemarginirea tacerii mele de visele spuse, de lumile traite ce sunt uitate in vietile mele eterne. "The red thread of life" e un mit japonez, sau, mai bine zis, un adevar. I se mai spune si "cordonul de argint" si leaga sufletul de catre corpul sau fizic. Uneori am senzatia ca, prin vise, acest cordon incearca sa se rupa...

There once was a man whose hands were old and his hair was gray And this man used to make dolls for children, made from clay He served all his life to the gods of mercy and love Until he went mad and he threw all his dolls on the stove There once was a woman with red hair and clear,blue eyes She was a High Priestess and she fed the people with lies Being worshipped was her biggest desire Until the people found out and they fed her to the fire There once was an innocent child who lived in a beautiful wood His family was poor and he used to sing for food He lived up until ten but he soon tasted death He took his mother with him because of the tears she has shed There once was a queen with a great love for life She used to dance with her people and sing and end any strife She used to sing and laugh and live for the light Until she raised to the gods in one cold,winter night There once was a girl in search of her soul In search of something that would make her feel whole ...

Ce repede trece timpul... Ce repede trece timpul atunci cand iti acoperi ochii cu mainile Cand,trecand pe langa ziua de ieri iti redescoperi cicatricile Pe care le-ai capatat cand strangeai nisipul Regretelor tale Ce repede luna se-asterne... Ce repede luna se-asterne acoperindu-ti mintea Rasucindu-ti privirea in interior, te regasesti pe tine In umbra rece a omului care mintea Te ridici si te-neci in simtire. Cat de repede incep eu sa dispar... Viitorul meu mi-e trecut iar trecutul imi este prezent Sunt un corp prins intr-un alt corp absent Si incerc sa -mi fac loc printre gratii si foc si durere Intinzandu-mi mainile la ceea ce sufletu`-mi cere. Ce repede trece timpul, Ce repede luna se-asterne Ce repede incep eu sa dispar In visele mele eterne!

 Ieri am cumparat un cadou pentru verisoul meu care a implinit 12 ani si m-am gandit sa ii cumpar o carte.Nu stiam exact ce, dar stiam ca ii plac cartile de aventuri.Doamna de la librarie m-a ajutat recomandandu-mi 2-3 carti si din ele am ajuns sa aleg "Cronicile din Narnia".Auzisem de ele, vazusem filmul cu printul Caspian in care joaca [extrem de bine ] Ben Barnes, stiam ca sunt fantasy si rasfoind putin cartea, am decis sa o cumpar. Intamplarea face ca seara am ajuns sa o citesc eu din cauza ca nu imi era inca somn si nici fotbalul nu ma interesa deloc, asadar am inceput sa citesc.Si am citit,am citit,am citit, pana am ajuns la pagina 220 si nu am mai putut sa-mi tin ochii deschisi.  Cartea e mai mutl decat captivanta!Imi aduceam aminte de vremurile cand citeam din Anderson sau ascultam "craiasa zapezii" la casetofon. Imi imaginam cum am plecat pe mare, in cautare de aventura si vedeam fiecare peisaj, fiecare loc in care au fost calatorii  din poveste, simteam ...

Nu am  mai scris de mult timp ceva in engleza iar ieri dimineata, la 6 mai exact m-am apucat de scris asta. Enjoy and leave a comment ;) I want to fly in a far away sky Hide under a cloud where the sea is red I want to touch the world with a mind that is mine And yell from the mountains “be prepared!” I want to sleep in the corner of your room Where the flames won`t touch me,hurt me I want to hide away from the soon –to-be doom And tear apart all the secrets,let the world see I live in a birdcage of gold I am not fed and I`m thristy of dreams I have no strong hand but mine to hold I need to run to the path of redeems I am a bird,a song,a wave in the ocean You`re nothing but dry skin and mud I can feel the Higher Consience,the motion While you are just another face in the crowd I`ll fly,I`ll burn all the sins and despair And then turn into fog and be gone But first I`ll let you all know to beware! And paint with my fingers “I won!” ...