Pacat
Încă o seara ca acelea în care, singură fiind, ea se ghemui aşteptând.Nu ştia ce anume aştepta,sau dacă mai avea vreun sens să stea acolo , vorbind doar cu umbra ei care, încet-încet, începea să o părăsească.Se ruga fără oprire, însă nu ştia cui. Nu îşi putea aminti rugăciunile din copilărie, nu îşi putea aminti dacă credea sau nu în Dumnezeu,sau dacă i-a fost vreodata teamă de Diavol.Atunci, nimic din toate acele lucruri nu mai contau. Cui i-ar fi pasat de ea, de trecutul ei, de credinţele şi visele ei când ar fi ajuns în acel iad? Pe cine ar mai fi interesat să afle răspunsurile la întrebările ei după ce ar fi vazut pe ce stătea ,ce mânca, ce respira? Da..era un Iad :cel în care crescuse în cateva secunde. Iadul format de ea, la îndemnul altora. Se uita în jur :sânge, bucăţi de carne prin care colcăiau viermi.Mirosul înţepător al cărnii intrate în putrefacţie nu îi dădea o clipă de linişte.Oase şi un lichid gălbui care se prelingea pe pielea ei.Simţea că o doare, însă nu îi păsa. ...