Marturisire

Auzi cum vantu-ti sopteste de mine,
Priveste cum pasii ma poarta departe de tine
Eram urcata pe marginea 
palmei  tale,
Aparata de vicii si-idealuri murdare

Vibratia lumii ma cheama spre ea,
Dornica sa ma transforme in altceva 
Timpul adoarme, tu, mori incet 
Nu mai exista inocenta, regret 

Trec zi de zi pe langa inimi de plumb,
Prin balti de pacat in care m-afund
Si aerul curge iar eu ma sufoc,
Realitatea mea se transforma in joc 

Priveste-acum cerul:norii sunt gri 
Priveste si oamenii: nu mai sunt vii 
Iar eu, un suflet hoinar intr-un prezent noroios
Jucat, rand pe rand, de Thanatos si Eros

Peretii-astei lumi se strica si cad 
Insa tu nu ma prinzi, m-ai renegat 
Din globul de sticla ma privesti cu ochi reci
Murmurand un "adio" si pleci

Comments

  1. Mi-a fost dor de stilul tau. Cuvintele parca curg unele din altele de parca nu ar putea nimeni sa le aseze mai bine. Incredibil!
    Imi place!

    ReplyDelete

Post a Comment

Popular posts from this blog

Refugiu

Fotografi favoriti - partea I

De ce ar trebui sa va uitati la filmele lui Hayao Miyazaki