Tuesday 20 January 2015

Mi s-a spus ca ascult muzica ciudata

Mi s-a spus de extrem de multe ori ca muzica pe care o ascult eu e foarte ciudata. Ori ca "ii doare pe aia burta si de aia tipa" ori ca "seamana cu tailandeza, japoneza aia a ta ciudata" sau ca "suna ca niste fantome care urla" si mi se pare foarte amuzant. De ce e muzica mea stranie? Doar pentru ca are un instrumental mai neobisnuit sau pentru ca versurile sunt intr-o limba foarte putin vorbita/moarta, nu inseamna ca ceea ce ascult nu merita sa ajunga la urechile unui public mai larg.
O sa las mai jos 10 melodii care m-au inspirat cel mai mult si care au fost criticate ca fiind "dubioase" sau trippy:


Tipa asta are voce de zeita! E undeva de prin Islanda, din insulele Faroese si asa se numeste si limba pe care o canta. Melodia este despre un vrajitor care a vrajit-o si despre cat de mult i-a afectat sufletul.Aici gasiti traducerea versurilor. Pe mine ma duce cu gandul la un tinut indepartat, rece si foarte izolat. Ma imaginez intr-o pestera, afara ninge cu fulgi mari iar focul pe care l-am aprins mai arunca doua flacari sfioase pe peretii pesterei. Ma urmareste cineva si imi este teama ca m-ar putea gasi, afara se aud pasi scartaind in zapada, eu ma inghesui intr-un loc al pesterii si astept. Inima imi bate puternic si tremur. 
Dispar. 
Imi place pentru ca la inceput e linistita, te face sa plutesti in magia notelor si a vocii sale ca mai apoi sa fie din ce in ce mai agitata, finalul fiind atat de brusc si de neasteptat. 
Am mai cautat cateva melodii de la Eivor, vocea e la fel de remarcabila insa restul melodiilor nu au acelasi efect. 

Asta este una dintre formatiile mele "de iarna". Nu pot asculta Nox Arcana in alt anotimp, mi se pare o formatie nostalgica si rece. Cand ascult albumul asta simt nevoia sa ninga afara si din cand ai cand sa mai las aerul rece de iarna sa patrunda in camera, eventual avand o lumanare in fata sau auzind focul care trosneste in soba. 
Albumul Winter`s knight a fost creat tocmai pentru acest anotimp, Nox Arcana se deosebeste de alte formatii prin faptul ca pentru fiecare album creaza o poveste diferita. In acest album este vorba de un cavaler care bantuie iarna o padure numita Ebonshire. Fiecare melodie pare sa conceapa o adevarata poveste si te transporta incet catre acest loc vrajit. 
Va recomand sa ascultati tot albumul si eventual sa le incercati si pe celalte, va asigur ca merita!

Formatia asta a luat nastere in 1994 si conform Wikipedia, se pare ca muzica lor este clasata ca fiind darkwave/neoclassical/ industrial martial. 
Melodia asta am ascultat-o de peste 50 de ori si as mai ascultat-o de 50 de ori, iubesc vocea limpede a vocalistei, iubesc modul in care se intrepatrund vocile si atunci cand o ascult vad diferite imagini trecandu-mi prin fata ochilor. Imi imaginez un castel vechi si niste cavaleri care cauta ceva, pe cineva. Pe ea o simt in nevoie de ajutor, sau trista. "Dolci ire" imi transmite aerul unei povesti care s-a intamplat candva, demult si care s-a terminat tragic.
Din pacate nu am reusit sa gasesc traducerea versurilor sau versurile originale. Restul melodiilor de pe album sunt foarte dark si intr-o oarecare masura, foarte psihedelice. Cand le-am ascultat s-au jucat mult cu mintea mea :D


De fiecare data cand am ascultat melodia asta am simtit un mare dispret asupra societatii, asupra tuturor lucrurilor care ne-au fost impuse, asupra regulilor pe care trebuie sa le respectam. Mereu cand pun melodia asta ma simt energizata si motivata sa schimb ceva, simt un implus care imi curge in vene sa ma ridic si sa incep sa alerg pe strazile orasului in cautare de oameni cu care sa formez un grup anti-istorie, unul cu care sa o iau de la capat si sa schimb lumea asa cum o cunoastem noi. 
De obicei folosesc piesa asta atunci cand vreau sa lucrez si sunt extrem de obosita. Fiecare instrument, vers, cuvant ma face sa cad intr-o transa ciudata in care nu mai simt oboseala.
Celelate melodii de pe album sunt ceva mai chill insa merita ascultate, pe unele vocea solistului e ceva mai clara si versurile sunt mai logice. Eu tot la asta raman, tot asta ma inspira!


E posibil ca fanii "Django unchained" sa cunoasca melodia asta. E una dintre cele mai frumoase piese de pe soundtrack, dupa parerea mea. Am gasit si versurile si de atunci nu pot sa ma gandesc decat la un singur lucru cand o ascult: reincarnare. 
Ma duce cu gandul la un el si o ea care s-au pierdut mai demult si care s-au regasit in viata asta, ea ii duce dorul tare, foarte tare si se teme sa nu il piarda din nou. El nu isi aminteste insa o aude rugandu-l sa o faca dar e in zadar.
Versurile traduse sunt aici. Probabil interpretarea mea e total diferita de ceea ce au vrut artistii sa exprime, voi cum o percepteti?:)


Intr-o noapte cand ascultam melodia asta am visat o plaja cu nisip extraordinar de alb si apa cristalina, albastru cobalt. Pe acea plaja erau creaturi care vorbeau intr-o limba necunoscuta numita Naan, erau albe ca marmura si aveau parul blond deschis. Eu calatoream si auzeam intre timp ceea ce imi canta la casti in somn, Locul acela mi-a ramas foarte drag pentru ca era utopic, cu totii ne intelegeam bine, voiam sa ne ajutam unii pe altii, nimeni nu ura, nimeni nu era violent si de fiecare data cand ascult melodia asta ma gandesc la acea plaja. 
Piesa este foarte calda, nostalgica as putea spune. Mereu mi-a placut finlandeza, in special in melodii, mi se pare ca suna foarte bland, fiecare nota curge lin si fara greutate una dupa alta. Daca mai vreti melodii frumoase in finlandeza va recomand Nightwish - "Taikatalvi"si Vile Vallo - "Kun minna kotoani laksin" .


De obicei ascult asta atunci cand am nevoie de inspiratie mare, mintea mea intra din nou in acea transa de care am vorbit inainte insa de data asta nu ma mai intereseaza niciun factor extern si sunt capabila sa ma concentrez mai bine. Devin foarte relaxata si ma gandesc la un spatiu invaluit in ceata, pe timpul noptii. Merg linistita pe langa o apa, in jur nu este nimeni, nu sunt cladiri, nu sunt oameni. 
Recunosc, efectul e cam straniu insa ajuta enorm daca vrei sa ai inspiratie de moment [in cazul in care vrei sa faci ceva melancolic-dark si nu stii cum ^^]


Poate ati citit in postarea anterioara despre Laura Makabresku, o tipa fotograf din Polonia cu probleme mentale, schizofrenie, mai exact. Melodia asta ma duce cu gandul la ea si la boala ei. M-a inspirat de nenumarate ori, ma face sa ma gandesc la faptul ca defapt corpul nu este decat un ambalaj exterior si uneori oamenii raman blocati inauntrul acestui ambalaj. Mi-a dat idee de fotografii despre boala personalitatilor multiple, schizofrenie, bipolaritate si anorexie. De fiecare data cand editez o fotografie ce contine corpul uman sau o parte a acestuia ascult melodia asta.
Trebuie sa mentionez ca este un cover si ca a aparut in serialul House. Dupa parerea mea coverul e mai bun decat originalul.


Sunt multe melodii care trebuie mentionate insa nu puteam sa o trec pe asta cu vederea. Am indragit-o din prima clipa in care am ascultat-o, e atat de stranie si de linistita in acelasi timp incat e aproape perfecta. Imi trec tot felul de imagini in cap, de la un oras vechi intr-o zi de vara, abandonat de mult timp si pe care merg necontenit pana la acele vechi papusi de carpa pe care mi le imaginez stand intr-un raft, intr-un anticariat. Vocea e cu adevarat inspaimantatoare insa tocmai asta ma linisteste cumva. Poate din cauza instrumentelor de pe fundal, poate din cauza starii pe care mi-o da, cu siguranta as putea dormi in pace cu melodia asta pe fundal. 
Un alt lucru ce trebuie sa-l mentionez este ca melodia asta m-a ajutat sa ma gandesc la niste moduri foarte interesante de a coase imagini pe fotografie. Voi posta rezultatul cand voi termina! :D


Siii ultima melodie castigatoare din aceasta lista este a celor de la Dordeduh. Fiind o mare iubitoare de traditie m-au atras imediat atat videoclipul cat si versurile melodiei. Iubesc faptul ca au folosit instrumente traditionale aici si un oarecare limbaj arhaic. Linia melodica ma face sa ma gandesc la un loc indepartat pintre munti, o manastire poate, in care am intalnit un ascet care vrea sa ma invete despre viata. Ma gandesc la munti, la paduri vechi de conifere, la vantul care bate intr-o seara cu luna plina si la plaiurile noastre verzi si pline de flori. La cat de multe am avea de castigat daca ne-am intoarce privirea catre ceea ce ne-a fost dat, ceea ce avem deja sub picioarele noastre si la cat de fericiti suntem pentru ca putem sta intr-o astfel de tara, atat de bogata istoric si cultural!
Respect foarte mult faptul ca au introdus instrumente traditionale si ca spre deosebire de alte formatii nu au distorsionat efectul acestora. 

Cam astea au fost melodiile, daca vreti sa ascultati mai multe dubiosenii va invit pe canalul meu de youtube, playlistul pe care veti gasi melodiile stranii e acesta . 

Daca v-a placut articolul dati share/lasati un comentariu, ar fi foarte apreciat :) 
Spor la ascultat!